Nu căutaţi fericirea

                         Asumarea faptelor este                       

                întotdeauna sursă de putere

În multe cazuri, fericirea este un rol pe care-l joacă oamenii, iar în spatele faţadei zâmbitoare există multă durere. Depresiile, căderile psihice şi reacţiile exagerate sunt un rezultat obişnuit al nefericirii mascate de o înfăţişare exterioară zâmbitoare şi de albul strălucitor al dinţilor, atunci când negaţi chiar faţă de voi înşivă că există în voi multă nefericire.

„Foarte bine” este un rol pe care egoul îl joacă mai frecvent în America decât în unele dintre celelalte ţări în care a fi şi a arăta nefericit este aproape o normă şi, prin urmare, este mai acceptabil din punct de vedere social. Probabil că este o exagerare, dar mi s-a spus că în capitala uneia dintre ţările nordice rişti să fii arestat pentru stare de ebrietate în cazul în care zâmbeşti străinilor pe stradă.

Dacă există nefericire în voi, mai întâi trebuie să îi recunoaşteţi prezenţa. Dar nu spuneţi: „Sunt nefericit.” Nefericirea nu are nimic de a face cu ceea ce sunteţi voi. Spuneţi: „Există nefericire în mine.” Apoi cercetaţi. Cauza ar putea fi o situaţie în care vă aflaţi. Ar putea fi necesar să întreprindeţi ceva pentru a schimba situaţia sau pentru a ieşi voi din ea. Dacă nu puteţi face nimic, priviţi lucrurile în faţă şi spuneţi: „Ei bine, pe moment aşa stau lucrurile. Am de ales între a accepta situaţia sau a mă simţi profund nefericit.” Cauza primordială a nefericirii nu o reprezintă niciodată situaţia, ci gândurile referitoare la ea. Fiţi conştienţi de gândurile voastre. Separaţi-le de situaţie — care e întotdeauna neutră, întotdeauna e aşa cum e. Iată situaţia sau faptul în sine, şi iată gândurile mele despre ea. În loc să imaginaţi poveşti, rămâneţi cu faptele. De exemplu, „sunt ruinat” e o poveste.

Vă limitează şi vă împiedică să întreprindeţi un demers eficient. „Mai am doar cincizeci de cenţi în cont” este un fapt. Asumarea faptelor este întotdeauna sursă de putere. Deveniţi conştienţi de faptul că ceea ce gândiţi creează într-o foarte mare măsură emoţiile care vă apar. Realizaţi existenţa legăturii dintre gândirea şi emoţiile voastre, în loc să fiţi gândurile şi emoţiile, fiţi conştiinţa din spatele lor.

Nu căutaţi fericirea. Dacă o căutaţi, n-o veţi găsi, deoarece căutarea reprezintă antiteza fericirii.

Fericirea se furişează mereu, dar eliberarea de nefericire poate fi dobândită acum, înfruntând ceea ce este, în loc să ţeseţi poveşti în jurul realităţii. Nefericirea acoperă starea voastră naturală de bine şi de pace interioară, sursa adevăratei fericiri.

                                                              ECKHART TOLLE